Sistemul de invatamant preuniversitar in Germania sau cum isi vede fiecare de treaba lui!

Potrivit celor mai recente statistici din 2017, Germania are in prezent peste 81 de milioane de locuitori. In ceea ce priveste impartirea geografica, aceasta dispune de 16 landuri (gen zone administrative). Rata natalitatii in Germania este estimata pentru anul 2017 la 1858 de copii/zi.

Avand in vedere toate aceste numere, ceea ce este impresionant este sistemul de invatamant din Germania. Responsabilitatea pentru sistemul de invatamant de stat este in grija fiecarui Land, in timp de guvernul federal nu are o importanta asa de mare. Este de invatat de la ei ca fiecare zona se administreaza singura si isi poarta de cuviinta cum crede mai bine. Cu toate astea formeaza un stat. Cum ar fi la noi in Romania sa avem vreo 5 landuri? Ne-am mai intelege om cu om, dar elev cu elev? Ce harababura ar mai exista?

sursa foto: aici pe Wiki

Sa o luam cu inceputul: pana la varsta de 3 ani copii pot merge la cresa(Kinderkrippe). In functie de varsta copilului exista: Liegekrippe adica sugari (intre 0 si 6 luni), Krabbelkrippe adica sugari intre 6 si 12 luni, dar care merg de-a busilea si ultima grupa care se numeste Laufkrippe(daca piticii au implinit un an), adica cei care pot merge.

Gradinita incepe cu varsta de 3 ani pana la 6 ani. Aici lucrurile stau altfel. Grupele sunt mixte, aspect foarte util deoarece cei mici invata prin imitare de la cei mari, iar cei mari invata sa fie responsabili si atenti cu cei mici. La inceput mi s-a parut putin ciudat, fiind obisnuita cu sistemul de invatamant romanesc, dar pe parcurs am descoperit ca este in avantajul copiilor. Spre deosebire de noi, sistemul german ii invata sa fie mai independenti si sa ia siguri decizii, adecvate varstei lor. In acest sens, copii sunt incurajati sa manance singuri, desi uneori fac o mizerie de nedescris, atat pe jos, cat si pe haine( cu toate ca poarta babetica). Nu va imaginati ca nemtii ii lasa asa in plata lor. Nemtii au foarte mare grija de lucruri si de aceea si copii sunt astfel educati. De asemenea, piticii sunt incurajati sa isi vada de mancarea lor si sa nu se uite in farfuria vecinului, sa pofteasca la clatite, napolitane, iaurt sau ce isi aduce fiecare de acasa pentru micul dejun/gustare/pranz.

Invatamantul obligatoriu debuteaza la varsta de 6 sau 7 ani impliniti si dureaza 9 sau 10 ani (in functie de stat). Toti copiii trebuie sa frecventeze la inceput Grundschule (scoala primara) pentru 4 ani. In general, incepand cu varsta de 6 ani, copiii din invatamantul obligatoriu merg la o Grundschule locala, inclusiv la sat( nu va imaginati ca se compara scoala din sat din Germania cu cea din Roamania in privinta conditiilor). Apoi aleg filiere separate. Parintii decid la acest moment – pe baza sfatului profesorului SI MAI ALES IN FUNCTIE DE APTITUDINILE COPILULUI- in privinta tipului de scoala pe care sa o urmeze copilul: Hauptschule (scoala secundara inferioara), Realschule (scoala secundara intermediara) sau Gymnasium (scoala secundara superioara).

Hauptschule se refere la scoala generala care cuprinde clasele 5 –9. Aceasta se incheie cu un examen de absolvire (Qualifizierter Hauptschulabschluss).
Există şi posibilitatea de a absolvi clasa a 10-a specială al cărei corespondent este echivalent cu absolvirea unei Realschule, adică a avea Mittlere Reife, aceasta constând într-o notă foarte bună la examenul de absolvire (Qualifizierter Hauptschulabschluss) a unei Hauptschule şi o situaţie şcolară foarte bună în clasa a 9-a din cadrul acesteia, la final făcându-se o medie între cele două. De asemenea, există şi posibilitatea după abolvirea celei de-a zecea clase, de a da examenul de admitere în cadrul unei Fachoberschule – „FOS“.
Realschule – şcoală cu profil specilizat care presupune absolvirea a 10 clase (Mittlere Reife). Absolvirea cu succes a celor 10 clase poate deschide calea către admiterea în cadrul unui gimnaziu sau în cadrul Fachoberschule. Diferenţe există însă, de la land la land, în ceea ce priveşte momentul de începere a unei Realschule, în sensul că se poate începe cu clasa a 5-a sau cu clasa a 7-a.
Fachoberschule – este corespondentul unei postliceale şi perioada de studiu este de 2 ani, adică clasele a 11-cea şi a 12-cea, care se încheie cu susţinerea unui examen de bacalaureat de profil tehnic sau economic (Fachabitur). Cu ajutorul acestui tip de bacalaureat veţi putea fi admişi în cadrul învăţământului universitar, dar numai în cadrul unei facultăţi cu acelaşi profil, care poartă denumirea de Fachhochschule.
Gymnasium – este corespondentul unui liceu şi se finalizeaza cu un examen general de bacalaureat ( Allgemeines Abitur ) la sfârşitul clasei a 12-cea; absolvirea clasei a 10 –cea în cadrul unui gimnaziu este echivalent cu obţinerea Mittlere Reife.
Concluzia pana aici este ca fiecare copil este indrumat sa-si gaseasca drumul, fara sa mai fie comparat cu baiatu’ lu’Ionescu sau cu fata lu’ Popeasca de la scara 5. Pai cum, Simona merge la liceul Cosbuc si tu te duci la Alecsandri? Imposibil!!!! NUUU, acolo trebuie sa mergi si tu. Ce mai contezi tu sau aptitudinile tale?
Sunt copii mai relaxati, elevii mai putin stresati ca in Romania? Inca nu am gasit raspunsul, dar mai scriem cu drag si spor aici pe blog pana il gasim, si dupa…poate schimbam mentalitati in Romania!!!!!
Si o poza cu fii-mea venind de la scoala. Pare incantata, asa-i?

Revenim cu detalii despre alte aspecte practice ale scolii nemtesti: cine, ce, unde, cum si mai ales DE CE?